Iepuraşul blogger promite că va scrie cu diacritice

Iepuraşul care nu ştie că este blogger promite că va scrie cu diacritice lupului plin de bloguirea sa

Sâmbătă 2 Aprilie 2011 a avut loc ediţia a treia pe acest an a întâlnirii blogosferei prahovene ploieştene la Irish Pub.

Am căutat pe Twitter sa vad articole scrise pentru #phpblogmeet, pardon #phblogmeet, ce să-i faci defect profesional pasional…

Dedic acest articol, de fapt această întalnire a pus accentul pe î din i, diacriticelor, pardon omului care va rămâne pentru blogosfera prahoveană şi nu numai, care a pus accentul pe a scrie româneşte cu diacritice.

Iniţial, ca de fiecare dată, m-am dus la această întâlnire organizată de George, şi prezentare începută de Dragoş Şchiopu Haotik (nici nu îmi pot închipui cum va scrie în romaneshte limba sa haotikă cu diacritice 😀 ), nu în calitate de blogger, pentru că au dreptate cei care se zbat să devenim şi noi bloggeri, că sunt nişte reguli de urmat, ca să devii cunoscut, să ai trafic, dar mai ales să faci bani din blogging. Cel mai bun sfat legat de acest subiect de a face bani din blogging, l-am găsit la Ana Musat, deh începe să înveţe tot mai mult despre branding-ul personal, nu mai foloseşte pseudonimul Ştrumfiţa…

Ca de fiecare dată nu am reuşit să vorbesc decât cu foarte puţini oameni, majoritatea pe care-i cunoşteam deja. Am apucat să vorbesc cu Marian Păun (blog), Roxu (Roxana Jilăveanu), John (John Cristea), Raluca Voinea, Jorj Georgiana Căţescu, Dana (soţia lui Dragoş Haotik), Sebi, Kriogen (fratele meu), Andreea, Bogdan (eWeb InfoPro), dar au mai participat şi:
Vali, Eduard, Bogdan, Dragoș, Silviu, echipa Dev-Hell, cam asta este ce am reţinut din cei prezenţi, restul fie nu au blog, fie nu am reţinut şi îmi cer scuze…

Dar să revenim la ciobanii noştri, pentru ca vrem sau nu să recunoaştem, la început în blogging suntem ca nişte oi. Iar ciobanii vor să le îngraşe, nu doar pentru a arăta mai frumoase, dar şi pentru a produce mai mult, altfel fără ajutorul oilor nu ar avea cu ce se mândri, dar mai ales nu ar avea eficienţă în producţie.

Problema cu blogging-ul pare simplă la prima vedere, dar pentru a deveni cunoscut nu este de ajuns doar să scrii bine, trebuie să ştii să şi promovezi munca ta. Pentru că mulţi vor citi blogul tău, dar nu toţi vor rămâne. De fapt cred că cei mai fideli cititori ai unui blog renumit sunt tot bloggerii, nu traficul din căutări. Cand doriţi să învăţaţi mai mult despre blogging găsiţi tot ce doriţi la Bobby Voicu.

Dacă nu doreşti sa fii etichetat blogger, nici măcar să faci bani din aşa ceva, tot trebuie să urmezi sfaturile… Fac excepţie cazurile în care blogul tău este privat, şi nu pot vedea articolele decât cine doreşti sau doar tu însuţi, deşi mă îndoiesc că există scrântiţi pe lumea asta care să scrie doar pentru ei. Deşi dacă medităm un pic la acest subiect, primii cititori suntem tot noi, deci practic scriem pentru noi la început, în speranţa că nu suntem singurii cărora ne place ce scriem.

În articolul lui Sebi, speech-ul lui Vali l-am bruiat un pic, de fapt cam pe toţi i-am bruiat un pic, pentru că iau prea în serios treaba asta cu blogging-ul şi pot să sperie pe cei care ar dori să se apuce de blogging. Nu trebuie să uităm că majoritatea ne-am apucat să scriem din pasiune, pentru a expune ceea ce gândim, deci este o plăcere nu o obligaţie, deci nu trebuie să devii blogger profesionist, dacă nu îţi doreşti asta. Uneori eşti nevoit să devii, chiar dacă nu îţi doreşti, banii te obligă sau chiar traficul, alteori doar renumele.

Sunt promovate ca de fiecare dată idei pe care unele le accept ca fiind vitale, cum este aceea a folosirii diacriticelor, nu pentru că suntem obligaţi ci pentru că suntem români. Dacă nu dorim să scriem cu diacritice, atunci mai bine ne apucăm să scriem în engleză, pentru unii fiind ori mult mai uşor, ori vor scrie la fel de greşit ca şi în română. Transliterarea deja a început să fie tot mai folosită, Google recunoaşte atât căutări cu diacritice sau fără, deşi încă nu se folosesc si la denumirea de domenii. Acum ceva timp nu consideram acest lucru esenţial, dar devine o necesitate, atunci când folosesti cuvinte gen “ţâţă”, mai rar într-adevăr 😛 .

Nu sunt de acord cu forţarea ideii de a fi blogger, decât dacă scrii des si irelevant relevant, dacă doreşti să faci bani sau nu iar este opţional, să te compari cu alte oraşe iar nu este important. Tot ce are oraşul ăsta mai bun a “emigrat” spre Bucureşti, până şi actori renumiţi sau scriitori, cântăreţi, au fost acaparaţi de capitală, poate devenim mai repede un sector şi atunci nu se va mai pune problema aceasta.

Aceste întâlniri ar trebui să fie recomandări, nu apostrofări, ar trebui să fie motivaţii, nu elucubraţii, iar o iniţiativă bună în acest sens a început Haotik (Dragoş Şchiopu) în acest articol.

La final recomandarea mea pe care v-o dau este ca atunci când doriţi să vă faceţi blog, să stabiliţi bine pentru ce îl faceţi, pentru că acest lucru chiar vă poate ajuta în viaţă, sau poate deveni o durere de cap. Dacă doriţi să îl dedicaţi pasiunilor voastre, atunci alegeţi un nume de domeniu care să reflecte asta, dacă doriţi pentru branding personal, atunci folosiţi numele voastre, nu pseudonime (pot fi folosite totuşi pentru alte scopuri, fie ele chiar şi pasiuni). Părerea mea este că foarte mulţi greşesc când redirecţionează domeniul ales pentru o pasiune spre cel pentru branding personal, pentru că aceea l-a lansat şi l-a făcut cunoscut, era cu totul altceva dacă dorea de la început asta. Dar la toţi cei renumiţi în afară domeniul pentru branding-ul personal îl folosesc mai mult pentru CV si expunerea activităţii lor, decât pentru pasiunile sau jurnalul lor. De exemplu domeniul ales pentru a expune cartea scrisă nu avea absolut nici o legătură cu cel pentru pasiunea sau activitatea mea, de aceea l-am ales. Dacă vei citi articolele scrise aici, vei vedea un alt om faţă de cel pe care-l vei găsi acolo. Dar acela s-ar putea să îţi schimbe modul de a privi viaţa, acesta doar vei găsi o pasiune comună probabil.

P.S: A scrie cu diacritice la început până te obişnuieşti este o „pain in the ass head”…

Despre autor

Mihalcea Razvan-Teodor a scris 156 articole pentru noi.

Nascut in Ploiesti, un autodidact din nastere, indragostit de Social Media si Web Design, in cautare mereu de prieteni noi din toata lumea... Descarcă cartea „Inimi Ale Iubirii” - de Otto

Share Button

Articole asemanatoare:

6 Răspunsuri la “#phblogmeet ediţia 3.0 (ediţia diacritice)”

  1. Bobo M. spune:

    Cum ai reusit sa pacalesti WP sa scrie cu diacritice?

  2. eduard spune:

    Felcitari pentru articol, Raavi, mi-a placut foarte mult.

  3. Greşeşti atunci cînd spui că aceia care au bloguri trebuie să scrie cu diacritice pentru că sînt „români”. Nu, trebuie să se scrie pe bloguri cu diacritice pentru că numai aşa este corect ortografic şi gramatical, lucru care nu are nici o legătură cu naţionalismul. Nu trebuie amestecat sentimentul naţional cu corectitudinea lingvistică, ele n-au nici o legătură, ţinînd cont de nenumăratele persoane care şi-au dat în trecut viaţa în războaie pentru ţară fără a şti măcar să scrie două cuvinte, pentru că pe vremea aia nu se făcea şcoală. Patriotismul înseamnă mult mai mult decît scrierea corectă.

    Cei care au bloguri trebuie să scrie corect din dorinţa de a oferi o imagine de oameni educaţi, care nu au trecut degeaba prin şcoală. Scrierea fără diacritice dă o imagine de semianalfabetism despre cel/cea care o practică.

    • În mod sigur greşesc foarte mult din toate punctele de vedere… în special prin viziunea mea în care nu există naţionalism… suntem toţi pe aceeaşi planetă şi nu ar trebui să ne etichetăm în nici un fel… nici măcar din punct de vedere religios… modul de a vedea dualist aparţine fiinţelor care mai încă multe războaie de dus ca să demonstreze că sunt cei mai tari sau pur şi simplu pentru a profita de pe urma celor mai slabi. Spui că aşa este corect gramatical vorbind… când am făcut şcoala eu, nici măcar nu erau regulile de acum, nu existau sute de cuvinte care efectiv nu au cum să fie traduse în română. Vorbeşti de patriotism… eu aş vorbi de terraism… La sfarşit ai aruncat nada cu semianalfabetism, este irelevant… Dacă asta lasă impresia de oameni educaţi este foarte naşpa, înseamnă că pot scrie mult şi prost şi fără rost, dar să scriu totuşi cu diacritice, că aşa arăt cât de educat sunt…
      No offense… it’s just my point of view…

Trackbacks/Pingbacks

  1. PhBlogMeet – editia 3 / 2011 | Dana' S Blog - [...] facem un blog, pentru ce il facem, ca ne poate ajuta (si care vad ca a numit aceasta editie,…